Delta Dunării va deveni un punct de referință în cercetarea științifică europeană, grație unui proiect ambițios în valoare de 130 de milioane de euro. Hub-ul științific, care va fi construit la Murighiol, va reuni cercetători români și internaționali pentru a studia fenomene precum inundațiile, seceta, biodiversitatea și calitatea apei, având ca obiectiv protejarea și gestionarea durabilă a ecosistemelor fluviilor care se varsă în mările Uniunii Europene.

Proiectul, denumit Danubius, are la bază o inițiativă românească lansată în urmă cu 25 de ani și reprezintă primul consorțiu internațional de acest tip cu sediul în România. Deși cercetările se vor concentra pe Dunăre și Marea Neagră, vor fi analizate și alte mari fluvii europene, precum Rinul și Tamisa, iar datele colectate vor fi comparate pentru o înțelegere mai profundă a impactului factorilor de mediu asupra acestor ecosisteme.

Mihaela Păun, director general INCDSB, subliniază importanța acestui proiect: „Apa este una dintre marile provocări ale acestui secol, iar prin această infrastructură, România are oportunitatea de a deveni un jucător important pe scena cercetării internaționale.”

La rândul său, Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv în Comisia Europeană, a evidențiat rolul acestui centru în dezvoltarea Europei: „Pentru ca Europa să își mențină competitivitatea și să progreseze către o economie curată și digitală, trebuie să investim în inovare și cercetare.”

Noua infrastructură de cercetare va dispune de laboratoare dotate cu tehnologii de ultimă generație, fiind pregătită să găzduiască aproximativ 300 de cercetători. Deși finalizarea construcției este estimată la cinci ani, oficialii speră ca activitățile științifice să înceapă chiar din anul viitor. Printre principalele teme de cercetare se numără analiza inundațiilor, precum cele recente de pe Dunăre, care au afectat în special Ungaria, dar și identificarea unor soluții globale pentru gestionarea acestora.

Adrian Stănică, director general GeoEcoMar, atrage atenția asupra schimbărilor climatice și provocărilor pe care acestea le generează: „Ne confruntăm deja cu extreme climatice – perioade lungi de secetă, urmate de precipitații torențiale care produc inundații devastatoare. Trebuie să găsim soluții pentru a gestiona eficient aceste fenomene, reducând impactul negativ asupra mediului și societății.”

Un alt subiect de interes îl constituie poluanții emergenți, substanțe noi și insuficient studiate, care ajung în ape și pot avea efecte nocive asupra sănătății umane. Cercetările vor fi susținute de șase stații de monitorizare și 52 de puncte de observație, amplasate în Delta Dunării și în zona costieră a Mării Negre.

Finanțarea proiectului provine în proporție de 85% din fonduri europene, restul fiind acoperit prin cofinanțare din partea statului român. Prin acest demers, România își consolidează poziția pe harta cercetării internaționale și contribuie activ la protecția ecosistemelor europene.